martie 06, 2011

post scriptum

    Astazi am indraznit sa imi astern perdele peste trup..si pana sa te-ndemn sa mi le arunci nu mai e mult.Vreau sa respir cu tine acelasi vis difuz imprastiat in irisi albastrui,dar pentru prima oara recunosc..eu trebuie sa plec.M-am saturat de legaturi bolnavicioase,imi e scarba de spaimele trupesti ce ma domina atunci cand tu nu esti.Am obosit sa intorc mereu privirea atunci cand ma iubesti..sa te refuz,apoi sa-mi cer iertare ore-ntregi.Incearca sa-ntelegi,nu te abandonez..doar am nevoie de un loc in care sa evoluez.
    Nu vreau sa-ti cer sa vii cu mine,nu ai putea sa ma incurajezi!Chiar de ai vrea si chiar de ai indrazni a spune..privirea ta in cerul meu s-ar abandona,iar eu as inceta..Sa fiu chipul ce-ti deseneaza bucurii in buze si caldura-n soapte e tot ce imi doresc..mi-ai spune sa ne traim visarea si de restul sa nu imi amintesc..dar e in mine o lupta ce nu ma lasa sa te pretuiesc..
    Te voi privi dimineti in sir si voi rememora tot ceea ce-am trait..tu m-ai invatat sa nu regret nimic!De-aceea-ti scriu acest bilet..sa nu te stiu ca vrei sa ma opresc..si-ti spun pentru intaia oara..eu vreau sa ma astepti..
   
    PS:eu..te iubesc!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu